La fiecare sfîrşit de an şi mai ales în răstimpul sărbătorilor de iarnă apar diverse dispute calendaristice privind sărbătorirea Naşterii Domnului, Anului Nou ş.a. În biserica ortodoxă încearcă să intervină cu diferite „propuneri” chiar cei din afara ei aducînd totodată tulburări în rîndul credincioşilor.
Stimaţi creştini:
Anul nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an nou a avut loc pentu prima dată în anul 1691 de către papa Inocenţiu al XII-lea. Înainte de aceasta, „Crăciunul” avea rolul începutului Anului Nou.
În epoca contemoporană, Anul Nou este întîmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion (în franceză Reveillon – „trezire, aici în sensul de ospăţ la miezul nopţii”) – cu petarde şi artificii, rudelor şi prietenilor li se fac urări de noroc şi sănătate, se urează „La mulţi Ani”.
Stimaţi creştini:
Anul nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an nou a avut loc pentu prima dată în anul 1691 de către papa Inocenţiu al XII-lea. Înainte de aceasta, „Crăciunul” avea rolul începutului Anului Nou.
În epoca contemoporană, Anul Nou este întîmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion (în franceză Reveillon – „trezire, aici în sensul de ospăţ la miezul nopţii”) – cu petarde şi artificii, rudelor şi prietenilor li se fac urări de noroc şi sănătate, se urează „La mulţi Ani”.